BluePink BluePink
XHost
Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.
 
 
 
Templul Zeitei Diana

Templul Dianei din Efes, in Asia Mica, in fata insulei Samos, considerat a patra minune a lumii antice, a cazut prada flacarilor. Locuitorii din Ionia, veniti din zona continentala a Greciei, fondasera acest templu catre sfarsitul primului mileniu inainte de Hristos. Se gasea candva in apropierea unui arbore pe care triburile indigene il venerau. Acolo se afla sanctuarul unei zeite a fecunditatii, pe care si-o reprezentau ca pe o femeie cu mai multi sani. Mitologia greaca, deschisa intotdeauna la nou, a preluat-o cu entuziasm. Dorienii au marit stravechiul templu, au asimilat-o mai tarziu pe zeita-mama Dianei, seducatoarea si feciorelnica zeita a lunii, neobosita vanatoare, protectoare a animalelor, a femeilor si a oraselor. Era, de asemenea, recunoscuta ca fiica a lui Zeus si sora geamana a lui Apollo. Templul Dianei a fost cunoscut si sub numele de Artemison, a fost inceput in 620 i.e.n., de Chersiphron, refacut de Paeonis din Efes (550 i.e.n.) si complet reconstruit de Deinocrates, intre 350 si 323 i.e.n. Edificiul era construit in stil ionic si avea 127 de coloane decorate cu reliefuri, la care au contribuit sculptori celebri, precum Praxitelesa si Scopas.

Date pe scurt...

Cautarea Efesului a fost initiata in 1863 de Muzeul Britanic din Londra

  • La echipa de cercetatori britanici s-a adaugat in 1885 o echipa austriaca
  • Arhitectii care au inceput lucrarea au fost Chersifron si Metagene
  • Arhitectii care au finalizat lucrarea sunt Peonio Efesianul si Demetreios
  • Din cauza costurilor foarte mari Cetatea Efesului cere ajutor banesc regelui Lidiei
  • Imparatul Nero a dispus confiscarea in folosul sau a tezaurului templului
  • Distrugerea definitiva s-a petrecut in 263 e.n. cand cetele de razboinici goti au jefuit si ars atat Efesul cat si Artemisionul

 

Proiect pagina web - Cele 7 minuni ale lumii antice - realizat de Bacan Loredana clasa XII C

 

 

Templul Zeitei Diana

Orasul-cetate Efes a fost in perioada anterioara lui Hristos unul dintre cele mai bogate si mai puternice centre urbane din Ionia. Fiind situat in tinutul Lidia, din Asia Mica, la varsarea fluviului Caysto in Marea Egee, a avut un loc geografic extrem de favorabil pentru tranzactii comerciale dintre Europa si Oriantul Apropiat. Avand o atare forta economica, Efesul a dispus de mari resurse materiale pentru a ridica un grandios templu inchinat zeitei Artemis (Diana, in cultul romanilor), protectoare a acestui oras.
Acel splendid locas de cult a marit si mai mult faima Efesului, atragand periodic, in pelerinaje, adoratori ai zeitei veniti din intregul bazina la Mediteranei. Templul, considerat de catre vechii istorici una din minunile lumii, n-a mai lasat urme pana in vremea moderna, fiind „uitat” chiar si punctul topografic in care fusese inaltat.
Cautarea sistematica a legendarului Artemision a fost initiata in anul 1863 de catre conducerea Muzeului Britanic din Londra. Investigarea in teren si mai apoi cautarile arheologige i-a fost incredintata inginerului arhitect James T. Wood, care cu o echipa de arheologi a efectuat (cu unele intreruperi) sapaturi pana in anul 1883. peste doi ani, in 1885, a intervenit in aceste cercetari Institutul Arheologic Austriac din Viena, care, sub coordonarea specialistului in arta antica Otto Benndorf, a continuat cautarile pana in 1914. Sapaturile arheologice, a caror durata a depasit o jumatate de secol, au facut in mod stiintific clarificarea istoricului aceste celebre constructii a carei frumusete uimise o lume intreaga.

S-a pus in evidenta ca in cele circa opt sute de ani ai functionarii Artemisionului efesian a existat in realitate o succesiune de temple. Ruinele celui mai vechi locas dedicat zeitei Artemis se situasera la adancimea de 8 m sub nivelul solului actual. De aspect modest, acest prim templu, ridicat in sec. al VII-lea i.e.n., era construit dintr-o platforma dreptunghiulara (4,36 x 2,86 m); langa aceasta se afla o alta platforma mai mica, inconjurata de un perete care marca „aria sacra”. Zidul ce se afla langa prima platforma fuseses acoperit cu nomeroase statuete ale zeitei Artemis, puse de catre adoratori. La o data care nu a putut fi precizata, cele doua platforme au fost unificate si inconjurate cu un perete, obtinandu-se un templu-sala, avand lungimea de 31 m si latimea de 16 m; acest templu-sala avea patru coloane amplasate pe latura scurta, unde era intrarea.
In secolul al Vi-lea, in locul sanctuarului vechi s-a construit primul mare templu din marmura, lung de 155 m si lat de 55 m. Avea asezate pe latime cate opt coloane, iar in lungime erau siruri de cate 20 de coloane. Interiorul era divizat, prin coloane cu capiteluri in stil ionic, in trei nave (Sali de oficiere a slujbelor). Arhitectii care au inceput lucrarea au fost Chersifron si Metagene. Construirea a durat mai mult de un secol, fiind finalizata pe la mijlocul secolului al V-lea i.e.n., arhitecti fiind Peonio Efesianul si Demetreios (care nici nu se nascusera la data cand au inceput lucrarile la acel templu).
Deoarece costurile lucrarii erau foarte ridicate, cetatea Efesului a solicitat ajutorul banesc al regelui Lidiei, Cresus (nascut in 591, rege din anul 560, decedat in 547 i.e.n.), personaj devenit legendar prin marile sale avutii. Splendidul templu a sfarsit prin a fi incendiat de catre grecul Erostratos, in anul 356 i.e.n. insa orasul Efes, caruia numerosii pelerini la templul Artemisei ii aduceau substantiale avantaje, unui alt locas de cult si mai grandios.

Alexandru cel Mare, pe la anii 332-330, ofera bani pentru desavarsirea edificiului. Deoarece isi conditionase ajutorul de aplicarea unei inscriptii cu numele sau pe templu, contributii nu i-a fost acceptata.
Cel de-al patreulea templu, inclus si el intre minunile lumii, cu o lungime de 133 m si o latime de 69 m, avea 128 de coloane inalte de 19 m, dintre care 36 erau cizelate. Arhitrva (piatra de sustinere a tavanului) se compunea din blocuri paralelipipedice de marmura, avand lungimea de 9 m si greutatea de circa 25 de tone. Arhitectul conducator era Hirocrates, iar coloanele au fost sculptate de catre celebrul sculptor Scopas si de disdipolii acestuia. Partea sacra a templului, altarul, a fost opera unui alt geniu al sculpturii din anitichitate, Praxiteles. Interiorul monumentului a fost necontenit imbogatit cu sculpturi si splendide picturi. A fiintat ca loc de adulatie a zeitei Artemis-Diana si in epoca stapanirii romane in Asia Mica. Imparatul roman Nero (54-68 i.e.n.) a dispus confiscarea in folosul sau a tezaurului templului; cu toate acestea cladirea nu a suferit stricaciuni.
Distrugerea, ultima si definitiva, s-a petrecut in anul 236 e.n. Cetele de razboinici goti care invadasera Asia Mica au incendiat si jefuit atat Efesul, cat si inegalabilul in frumusete – Artemisionul.
Putinele ruine ramase pe locul mult inceractului templu din anticul Efes sunt astazi cu greu vizibile langa actualul sat turcesc modern – Ayasaluk.
Covarsitoarea majoritate a sculpturilor si elementelor de arhitectura provenita din suita templelor efesiene ale Artemisei-Diana fac parte din colectiile Muzeului Britanic din Londra.

 

top